Tipuri de aluaturi potrivite pentru umpluturile de patiserie

Prăjiturile și biscuiții fac parte din categoria produselor alimentare apreciate în mod special pentru proprietățile lor senzoriale.

Gustul, aroma și valoarea nutritivă a acestora depind de modul de preparare, de cantitatea și tipul ingredientelor folosite, precum și de tipul de glazură sau alte acoperiri. Rezultatul final în ceea ce privește gustul, aroma și structura prăjiturilor și biscuiților poate fi influențat și de tipul umpluturii folosite pentru stratificare sau umplere.

Utilizarea umpluturilor de patiserie gata preparate permite obținerea de prăjituri și alte produse cu o calitate constantă și repetabilă. Datorită consistenței termostabile, astfel de umpluturi nu se topesc în timpul coacerii sau reîncălzirii și își păstrează stabilitatea atât în procesul de congelare, cât și de decongelare. Pot fi folosite și după coacere, ceea ce demonstrează versatilitatea utilizării lor.

Articolul de față oferă o imagine de ansamblu asupra utilizării tradiționale a umpluturilor în diferite tipuri de aluat, însă merită subliniat că în cofetăria modernă accentul cade din ce în ce mai mult pe creativitate și combinații surprinzătoare. O astfel de tendință este vizibilă în special în cazul deserturilor destinate consumului imediat, după finalizarea procesului de preparare. Un exemplu în acest sens este aluatul pentru foi de napolitană, care în mod normal nu se folosește cu umpluturi (deoarece absoarbe apa și devine moale). Totuși, această combinație poate fi utilizată cu succes în deserturi destinate consumului rapid. La fel este și în cazul turtei dulci, unde umpluturile nu sunt utilizate. Deși există multe abordări creative, în continuare ne vom axa pe clasificarea utilizărilor tradiționale ale umpluturilor în cofetărie.

MOD DE UTILIZARE

Aluat dospit

Ingredientele sale de bază sunt făina, ouăle și laptele. Se utilizează, de asemenea, o cantitate mică de zahăr și grăsimi, precum și drojdii, care au rolul de a face aluatul pufos. În timpul frământării are loc un proces de fermentație alcoolică: zaharurile prezente în aluat sunt transformate în alcool și dioxid de carbon. Bulele de gaz rezultate determină creșterea aluatului și multiplicarea volumului său de câteva ori. Aluatul dospit se caracterizează printr-o elasticitate ridicată, dobândită în urma unei frământări îndelungate.

Este utilizat în multe tipuri diferite de produse de patiserie, printre altele:

• Prăjituri tip babă, inclusiv cu fructe confiate
• Plăcinte cu fructe, brânză sau mac
• Ștrudele cu marmeladă, umplutură de fructe, pastă de mac, cremă de brânză, de nuci sau migdale
• Plăcinte cu umpluturi, brioșe
• Gogoși
• Croasante
• Prăjituri umplute cu mere coapte, marmeladă sau alte umpluturi de fructe
• Prăjituri umplute cu fructe proaspete, marmeladă, umpluturi de fructe termostabile, pastă de mac, cremă de brânză, pastă de nuci sau umpluturi cremoase

Un aspect esențial în utilizarea umpluturilor cu drojdie este consistența și nivelul corespunzător de umiditate al acestora, care trebuie să fie adaptată astfel încât aluatul să nu absoarbă prea multă umiditate.

Aluat franțuzesc (foitaj) și aluat filo

Are o structură stratificată caracteristică, sub formă de foi foarte subțiri Pentru prepararea aluatului se folosesc făină de grâu, sare, apă rece și unt. Mai întâi, trebuie suprapuse straturile de aluat și unt. După răcire, acesta se întinde de mai multe ori, fiind refrigerat între fiecare etapă de întindere. Aluatul poate fi pliat, rulat sau răsucit, formând produse de patiserie de diferite forme. În timpul coacerii, straturile de grăsime și aluat se separă datorită vaporilor de apă care se formează. Aluatul copt este ușor și delicat, se fărâmițează cu ușurință.

Din aluatul franțuzesc se prepară produse diverse produse, cum ar fi cornuri, tarte, rulouri și prăjituri cu forme variate. Croasantele, prăjiturile cu foi de napolitană și cremă și karpatki se bucură de mare succes.

Produsele din aluat franțuzesc sunt adesea umplute după coacere. Structura lor este delicată, iar în timpul coacerii, umplutura, fiind mai grea, trage straturile de aluat în jos. Totuși, totul depinde de forma prăjiturii, de locul în care se adaugă umplutura și de efectul dorit. De aceea, uneori se poate umple produsul înainte de coacere.

O variantă a aluatului foitaj este aluatul filo. În loc de unt, se folosește ulei de măsline. Filo se îmbină de obicei cu umpluturi sărate.

Aluat semi-franțuzesc

Se disting următoarele tipuri de aluat semi-franțuzesc: cu drojdie, cu smântână și cu brânză. Prin încorporarea untului în aluatul dospit, se obține aluatul semi-franțuzesc cu drojdie. Îmbinând untul cu brânză de vaci, ouă și făină se obține aluatul semi-franțuzesc cu brânză. Iar dacă tocăm untul împreună cu un amestec de făină, ouă și smântână, obținem aluatul semi-franțuzesc cu smântână. Aluatul obținut se întinde de mai multe ori în foi subțiri și se modelează în forma dorită.

Din aluatul semi-franțuzesc se pot prepara prăjituri, cornulețe, triunghiuri, rulouri melc și cu cremă. Aceste produse de patiserie sunt adesea umplute cu umpluturi de fructe.

Aluat fraged

Are o structură specifică și fragedă. Pentru a-l prepara, sunt necesare trei ingrediente de bază: făină, unt sau margarină și ouă. Făina trebuie să conțină gluten slab sau de calitate medie – cea mai potrivită este făina de tip krupczatka, eventual cu adaos de făină de cartofi sau de porumb. În acest fel se obține un aluat mai fraged decât cel preparat cu făină care conține mai mult gluten. Frăgezimea este influențată și de cantitatea de grăsime adăugată. Se pot folosi unt, margarină, dar și untură sau amestecuri ale acestor grăsimi. Aluatul fraged trebuie să conțină 40-60% grăsime în raport cu făina. Adăugarea gălbenușurilor conferă aluatului elasticitate, iar a celor fierte - o frăgezime mai ridicată. Albușurile, în schimb, contribuie la reducerea frăgezimii aluatului.

Un ingredient al aluatului fraged este și zahărul pudră. Nu ar trebui folosit zahăr cristal. Umiditatea scăzută a aluatului face ca zahărul cristal să nu se dizolve corespunzător, iar în timpul coacerii acesta se poate carameliza.

Ca ingredient care sporește elasticitatea aluatului se folosește smântâna sau iaurtul. De obicei, nu se adaugă agenți de afânare.

După frământare, aluatul trebuie răcit la frigider, apoi modelat în forma dorită (datorită structurii sale este ușor de modelat) și copt.

Din aluatul fraged se pot prepara tarte, fursecuri umplute sau în straturi, prăjituri, precum și baze pentru cheesecake-uri, plăcinte cu mere, cozonaci cu mac, prăjituri cu fructe, tarte, prăjituri de tip mazurek și multe alte produse de patiserie.

Aluat semi-fraged

Aluatul semi-fraged se prepară din aceleași ingrediente ca și cel fraged (făină, grăsime, ouă), însă se adaugă agenți chimici de afânare și smântână. Este potrivit și pentru prăjituri cu diverse adaosuri sau pentru cornulețe. Pentru aceste produse de patiserie se pot folosi umpluturi de fructe și umpluturi cremoase.

Aluat de pandișpan

Delicat, pufos și elastic, preparat din ouă, zahăr și făină de grâu. Nu se folosește grăsime. O parte din făina de grâu poate fi înlocuită cu făină de cartofi, ceea ce reduce conținutul de gluten din aluat. Astfel, pandișpanul capătă o structură mai delicată.

Aluatul de pandișpan se prepară folosind metoda „la cald” sau „la rece”. În metoda „la cald”, ouăle cu zahăr se bat la abur, ceea ce permite o creștere semnificativă a volumului aluatului. Metoda „la rece” constă în baterea gălbenușurilor cu zahăr până se obține o compoziție omogenă și îmbinarea acesteia cu spuma din albușuri și zahăr și cu făină. În timpul coacerii, aluatul de pandișpan își mărește semnificativ volumul.

Un astfel de aluat este folosit pentru prepararea blaturilor de tort, prăjiturilor, ruladelor, biscuiților umpluți, cu straturi și a brioșelor. Se îmbină excelent cu umpluturile de fructe și cele cremoase, iar prin absorbția acestora își îmbunătățește gustul și structura.

Aluat de pandișpan-gras

Se mai numește și nisipos. Se prepară din făină de grâu sau dintr-un amestec de făină de grâu și făină de cartofi (1:1), unt sau margarină, zahăr, ouă și praf de copt. Printre ingredientele suplimentare pot fi incluse fructele uscate, fructele confiate, cacao sau substanțele aromatizante. Asemănător cu aluatul de tip pandișpan, acest aluat se prepară folosind metoda „la cald” sau „la rece”. După coacere, are o structură specifică, nisipoasă. Datorită conținutului ridicat de zahăr, este aerat și se fărâmițează ușor. Structura „nisipoasă” este influențată și de făina de cartofi. Se aseamănă cu aluatul fraged, deși este mai delicat și mai aerat.

Din acest aluat se pot coace checuri, prăjituri de tip mazurek, stefanek, babka, sękacz, prăjitură camargo, prăjituri cu blat sau crăpate. În cazul prăjiturilor de tip mazurek, stefanka, cu blat sau camargo pentru umplere se pot folosi umpluturi de fructe cu activitate scăzută a apei.

Aluat opărit

Se obține prin opărirea făinii de grâu cu apă clocotită și grăsime, urmată de îmbinarea compoziției obținute cu ouă. În timpul opăririi, făina absoarbe o cantitate mare de apă, ceea ce duce la îngroșarea aluatului. Pentru a obține un aluat cu densitatea potrivită, se adaugă o cantitate mai mică sau mai mare de ouă.

Aburul contribuie la afânarea aluatului, pentru că, din cauza densității ridicate a acestuia, nu poate ieși rapid în exterior. Se formează atunci spații libere, motiv pentru care aluatul copt își mărește volumul.

Aluatul este ușor, uscat și gol în interior. Pentru umplerea sau stratificarea acestuia se potrivesc cel mai bine diverse creme (frișcă bătută, cremă Russel, cremă semi-îngroșată de frișcă, budincă). Datorită uscăciunii aluatului, nu se recomandă utilizarea umpluturilor de fructe sau cremoase cu un conținut ridicat de umiditate.

Totuși, acest tip de umplutură poate fi amestecat cu frișcă animală sau vegetală. Vom obține astfel o cremă aerată, potrivită pentru umplerea choux-urilor, eclerelor sau prăjiturii de tip karpatka.

Pe lângă produsele de patiserie menționate mai sus, din aluatul opărit se prepară cel mai des inele, gogoși și coronițe.

Aluat de turtă dulce

Aluatul cu gust dulce-picant și durabilitate îndelungată. Pentru prepararea acestuia se folosesc făinuri amestecate: făină de grâu tip 850 și făină de secară tip 800. Pentru îndulcire se folosește de obicei miere naturală, uneori miere artificială, zahăr sau sirop invertit.

Aroma și gustul specific provin de la condimentele orientale: scorțișoară, cuișoare, piper negru, ghimbir, ienibahar, coriandru, cardamom, nucșoară sau anason. Printre cei mai utilizați agenți de afânare se numără bicarbonatul acid de amoniu și bicarbonatul de sodiu. Aluatul pentru turtă dulce se prepară fie prin opărire, fie prin metoda la rece.

Din el se prepară turtă dulce și fursecuri, acoperite cu sirop de zahăr, glazură, cremă de cacao sau ciocolată. Astfel de turte dulci pot fi umplute cu marmeladă, dulceață groasă de fructe sau migdale. Pentru umplerea blaturilor de turtă dulce se folosesc umpluturi de fructe fine. Aluatul poate fi, de asemenea, uns cu marmeladă, dulceață groasă și cremă suedeză. Pentru umplere se folosește în schimb pastă de nuci sau marțipan.

Aluat pentru bezea

Bezeaua este preparată din albușuri de ou bătute și zahăr pudră. Se poate adăuga o cantitate mică de făină sau zahăr vanilat.

Compoziția obținută se modelează în orice formă dorită și se usucă în cuptor la o temperatură de maximum 120°C, până când capătă o nuanță aurie delicată și o structură crocantă. Pentru a obține un aluat alb, temperatura de uscare ar trebui să fie de aproximativ 100°C.

În funcție de temperatură, aluatul din interior poate fie fraged (la temperaturi mai ridicate), fie ușor cauciucat și elastic (la temperaturi mai scăzute). Din el se produc biscuiți de tip bezea (prăjituri de tip sękacz sau sokoły), mini bezele, macaroane și prăjiturele cu nucă de cocos.

Mini bezele au de obicei forma unor conuri mici și neregulate. Nu se folosește umplutură pentru ele, pentru că sunt mai degrabă folosite pentru decorare.

Macaroanele sunt fursecuri preparate din albușuri, zahăr pudră și migdale măcinate. Se umplu cu creme de tip Russel.

Bezele mai mari, precum și torturile, se umplu cu diverse creme, în special grase și dense, deoarece acestea nu umezesc bezeaua. O excepție o constituie tortul Pavlova. Este o bezea albă, pufoasă, crăpată și crocantă la exterior, cu o consistență moale și umedă, asemănătoare unei spume în interior. Se umple cu frișcă bătută și se decorează cu fructe proaspete În cazul în care se utilizează o umplutură fină de fructe sau una cremoasă în deserturile menționate anterior, este recomandat să fie amestecată cu unt, mascarpone sau ciocolată. Vom obține astfel o cremă stabilă cu o consistență adecvată.

Aluat de napolitană

Aluatul de napolitană se prepară din făină de grâu și apă. În loc de apă se poate folosi lapte lichid sau condensat. Laptele poate înlocui parțial sau integral cantitatea de apă prevăzută în rețeta aluatului. Alte ingrediente adăugate sunt: zahărul, laptele praf, gălbenușurile sau ouăle sub formă de pudră. Pentru prepararea aluatului se folosesc agenți chimici de afânare (bicarbonat de sodiu), care conferă produselor coapte o porozitate caracteristică.

Este important ca aluatul să aibă o consistență fluidă și omogenă, care să permită dozarea ușoară și rapidă.

În timpul amestecării ingredientelor, se recomandă să se folosească apă rece sau apă amestecată cu lapte. Temperatura lichidului ar trebui să fie cuprinsă între 15 și 20°C. La temperaturi mai ridicate, aluatul devine mai lipicios, ceea ce este cauzat de umflarea glutenului, iar calitatea acestuia se deteriorează.

Aluatul de napolitană este folosit la coacerea foilor decorative de napolitană, precum și a diverselor recipiente pentru înghețată (cupe, cornete, conuri, boluri) și rulouri. Se pot produce și napolitane umplute sau neumplute.

Aluatul de napolitană este uscat și crocant. Absoarbe foarte ușor apa, de aceea nu se recomandă utilizarea umpluturilor de fructe cu un conținut ridicat de apă. Cremele folosite pentru umplerea napolitanelor trebuie să fie dense și destul de grase, cu unt sau margarină.

Aluat bătut

Pentru prepararea aluatului bătut se folosesc făină, ouă, zahăr, grăsime, arome și alcool etilic. Toate ingredientele trebuie amestecate bine, apoi bătute până se obține un aluat omogen cu o consistență lejeră.

Aluaturile bătute se caracterizează printr-un conținut ridicat de gălbenușuri și un adaos redus de grăsime și zahăr. Gălbenușurile și cantitatea redusă de zahăr conferă aluatului frăgezimea dorită. De aceea, aluatul nu se arde în timpul prăjirii. În timpul procesului termic, crește doar puțin.

Cele mai cunoscute produse de patiserie din aluat bătut sunt faworki și trandafirii de carnaval tipice pentru Polonia, care după prăjire se presară cu zahăr pudră.

Aluatul bătut absoarbe foarte ușor apa și devine moale. Utilizarea umpluturilor de patiserie, în special a celor fructate, poate afecta negativ calitatea acestor produse de patiserie. Aceasta poate provoca înmuierea aluatului.

Aluat fiert

Se prepară din făină, ouă, o cantitate mică de grăsime și zahăr. În compoziția de ouă și zahăr se adaugă drojdie sau agenți chimici de afânare. Cantitatea de zahăr determină gustul dulce sau sărat al aluatului.

Produsele formate trebuie fierte scurt în apă pentru a-și crește volumul, apoi coapte.

La produsele coapte din aluat fiert - datorită consistenței lor destul de ferme - nu se folosesc umpluturi. Fursecurile din acest aluat sunt decorate cu diverse toppinguri, cum ar fi mac, chimen, negrilică, susan, sare marină grunjoasă, scorțișoară, parmezan cu sare de usturoi, zahăr alb sau brun.

Cele mai cunoscute produse de patiserie din aluat fiert sunt obwarzanki, bagel-uri și diferite tipuri de covrigi.

Aluat de clătite

Este un aluat foarte fluid, preparat din lapte, ouă și o cantitate mică de făină. Pentru a obține clătite de formă și dimensiune corespunzătoare, aluatul se toarnă în tigaie și se prăjește. În timpul prăjirii, aluatul își stabilizează forma. Sub influența temperaturii, aluatul își mărește volumul și devine poros, iar clătitele devin crocante și rumenite.

Clătitele se servesc cu diverse umpluturi de fructe sau cremoase, cu bucăți de fructe ori alte garnituri sărate. Se pot prepara și crochete sau torturi din clătite.

Aluat pentru colțunași

Se obține prin amestecarea și frământarea făinii cu apă (sau lapte) și sare. Se pot adăuga și ouă (pentru a-l face mai ferm) și puțină grăsime (pentru a-l face mai fraged și pufos). Consistența trebuie să fie lipicioasă, dar nu atât de mult încât colțunașii să se lipească între ei, iar aluatul trebuie să fie suficient de ferm pentru a putea fi întins subțire fără să se rupă sau să apară găuri.

Se prepară din el colțunași cu umpluturi dulci (cu fructe, cu sau fără bucăți) sau sărate. Preparând un aluat din apă, făină și grăsime, putem prăji pâine pentru tortilla.

Aluat pentru paste

Aluatul, frământat pe masă, este dens și se modelează prin întindere, decupare și tăiere pentru a obține forma și dimensiunea dorite.

Pastele de diverse forme pot fi preparate în variantă dulce, folosind adaosuri precum fructe sau gemuri de fructe, brânză de vaci și condimente (de ex. scorțișoară).

Aluat cu brânză de vaci

Se prepară din făină, ouă și brânză de vaci. Aluatul este destul de lejer și se întinde ușor. Din acest aluat se prepară, printre altele: cornuri, gogoși cu brânză, donuts, pateuri, chifle cu umplutură, fursecuri și prăjituri cu fructe.

La aluatul cu brânză de vaci se poate adăuga o cremă obținută prin îmbinarea umpluturii cu frișcă bătută.

Aluat frământat

Aluatul frământat face parte din categoria aluaturilor semi-fragede, deși după coacere prezintă caracteristici specifice celor de tip pandișpan. Este delicat și pufos. Este și delicios cu fructe proaspete, umpluturi de fructe gata preparate sau fructe uscate, dar și simplu, fără niciun adaos.

Din acest aluat coacem prăjituri babă, checuri, prăjituri cu fructe și brioșe cu brânză.

Aluat fraged dospit

Se coc din făină de grâu, unt, smântână 18%, drojdie proaspătă sau uscată și zahăr pudră. Aluatul este pufos, destul de gras și se fărâmițează ușor atunci când este rupt.

Din acesta se prepară cornulețe cu umpluturi de fructe și cremoase, pateuri, chifle cu umplutură dulce sau sărată și baze pentru mini pizza.

MODURI DE UTILIZARE A UMPLUTURILOR ÎN PRODUSE DE PATISERIE

Umpluturile pentru produse de patiserie pot include: fructe și preparate din fructe, semințe de mac, brânză de vaci, migdale, nuci, creme pe bază de ou sau de unt, precum și creme din frișcă.

Umplutura de fructe se prepară din fructe congelate sau proaspete. În schimb, umpluturile cremoase au la bază grăsimi vegetale, iar cel mai des se folosește uleiul de palmier. Un alt ingredient important este zahărul, utilizat sub diverse forme. Se mai adaugă agenți de îngroșare și stabilizatori, care oferă produsului consistența dorită și rezistență la coacere și congelare. La final se adaugă coloranții și aromele. Acest tip de umplutură de fructe este termostabilă, ceea ce înseamnă că își păstrează calitatea și proprietățile atât în timpul coacerii, cât și al congelării.

Umplutura de mac se prepară din semințe de mac măcinate, cu adaos de miere, stafide, coajă de portocală și arome. Umplutura de migdale este preparată din migdale dulci. Umpluturile menționate se folosesc pentru aluaturi dospite, precum și pentru cele nisipoase și pandișpan. Umpluturile din alune de pădure și nuci sunt destinate aluaturilor dospite și foitajului.

Umplerea aluatului se poate face atât înainte de coacere, cât și după. Pentru aluatul crud se folosesc umpluturi cu conținut redus de grăsimi sau fără grăsimi. Cele mai potrivite sunt umpluturile pe bază de fructe, brânză de vaci sau semințe de mac. Pentru umplerea prăjiturilor deja coapte se pot folosi umpluturi care conțin grăsime (cremoase, pe bază de unt sau ouă). Umpluturile cremoase Lauretta conțin foarte puțină grăsime și pot fi utilizate înainte de coacere.

Umpluturile de patiserie sunt folosite pentru produsele de patiserie din aluat dospit, fraged și semi-fraged. Plăcintele din aluat pandișpan și prăjituri de turtă dulce se umplu cu umplutură de patiserie doar după coacere. Aluatul trebuie mai întâi stropit cu sirop sau punci pentru a deveni umed. Atunci este mai ușor să îmbini aluatul cu umplutura.

EXEMPLE DE PRODUSE UMPLUTE DIN DIFERITE TIPURI DE ALUATURI

Tab 1. Tipuri de aluat în care se pot utiliza umpluturi de patiserie

O descriere detaliată a posibilităților de îmbinare a umpluturilor de patiserie cu alte ingrediente poate fi găsită în articolul Posibilități de utilizare a umpluturilor de fructe și cremoase.

Bibliografia

1. Agata Marzec, Hanna Kowalska, Wojciech Gąsowski. Właściwości mechaniczne ciastek biszkoptowych o zróżnicowanej porowatości. Acta Agrophysica 2010, 16 (2), 359-368.
2. Anna Gerłowicz, Agata Marzec, Hanna Kowalska, Ewa Domian. Ocena wybranych właściwości fizycznych ciasta i ciastek biszkoptowych z dodatkiem naturalnych koncentratów barwiących. Zeszyty Problemowe Postępów Nauk Rolniczych 2018, 595, 41–49.
3. Anna Żbikowska, Krzysztof Krygier. Wpływ składu kwasów tłuszczowych na cechy miękiszu ciast biszkoptowo-tłuszczowych. Żywność Nauka Technologia Jakość 2004, 11 (3 (40), Supl.), 219-226.
4. Jarosława Rutkowska. The relationship between fatty acids content, solid fat content of fats, and some factors of quality of sandy cakes. Research in Food Science and Technology 2001, 158-162.
5. Karolina Pycia. Mazurek wielkanocny. Cukiernictwo i Piekarstwo 2018, 03, 30-32.
6. Magdalena Kaźmierczak. Technologie produkcji cukierniczej. Wyroby cukiernicze. Wydawnictwo WSiP-Rea Warszawa 2014.
7. Małgorzata Kowalska, Milena Czerwiec, Magdalena Paździor. Moisture content of sponge cake products stored in various conditions, containing different leavening agent. Postępy Techniki Przetwórstwa Spożywczego 2020, 1, 5-13.
8. Nina Baryłko-Pikielna, Irena Matuszewska. Sensoryczne badania żywności, Wydawnictwo Naukowe PTTŻ Kraków 2014.
9. Zbigniew Pałacha, Magdalena Makarewicz. Aktywność wody wybranych grup produktów spożywczych. Postępy Techniki Przetwórstwa Spożywczego 2011, 2 (2), 24-29.

Autor: Dr. ing. Dorota Czerwińska
Departamentul de Nutriție Umană
Institutul de Științe ale Nutriției Umane
Universitatea de Științe ale Vieții din Varșovia
Editare și corectare: Ewa Socik i Dariusz Socik

INFORMAȚII PRIVIND DREPTURILE DE AUTOR
Rezervarea drepturilor de autor

Deținătorul drepturilor de autor Kandy Dariusz Socik
Toate materialele incluse în acest articol sunt protejate prin lege
în conformitate cu prevederile Legii din 4 februarie 1994 privind
dreptul de autor și drepturile conexe (versiunea consolidată:
Monitorul Oficial (pl. Dziennik Ustaw) din 2018, nr. 1191).
Fără acordul autorului, este interzisă, printre altele, reproducerea
conținutului, copierea, republicarea, depozitarea și prelucrarea acestuia
prin orice mijloace electronice, atât integral, cât și parțial.
Este interzisă redistribuirea în conformitate cu prevederile art. 25 alin. 1,
pct. 1, lit. b din Legea din 4 februarie 1994 privind drepturile
de autor și drepturile conexe.